Am suplimentat programul Rabla cu 50.000 de vouchere, în perioada imediat următoare, astfel încât, la epuizarea celor 60.000 care acum sunt toate distribuite în teren să existe încă 50.000 de vouchere disponibile pentru cei care apelează la programul Rabla. Practic, în mai puÅ£in de o lună, s-au casat dublu ca număr rable în 2010 decât în 2009, respectiv 60.000 în 2010 faţă de circa 30.000 în 2009. Acest lucru demonstrează faptul că decizia pe care am luat-o în Guvern, dând posibilitatea ca oamenii să poată tranzacÅ£iona voucherele, să poată fi nelimitat numărul de maÅŸini cu care te prezinÅ£i la un Remat ÅŸi faptul că cu 3 vouchere poÅ£i să-Å£i cumperi o maÅŸină, a fost un element care a tras atenÅ£ia oamenilor. Trebuie să fim în continure vigilenÅ£i ca amatorii de profituri uÅŸoare să nu încerce să înÅŸele cetăţenii de bună credinţă prin utilizarea unor vouchere false. Spun încă o dată clar că principalul element de siguranţă este acela că voucher-ul trebuie să fie însoÅ£it de 3 documente justificative: certificatul de înmatriculare, certificatul de casare ÅŸi certificatul de radiere. Numai însoÅ£it de aceste documente voucherul este legal. Acesta se verifică printr-un aparat al Imprimeriei NaÅ£ionale astfel încât să poată fi tranzacÅ£ionat ÅŸi să aducă, pentru cei care cumpără, beneficiul necesar în vederea achitiÅ£ionării unei maÅŸini. În concluzie, 50.000 de noi de vouchere pentru programul Rabla, iar dacă va fi nevoie, vom mai suplimenta chiar ÅŸi acest număr.
Reporter: Care este suma...?
Emil Boc: Dacă pentru 60.000 vouchere a fost nevoie de 228 milioane lei, procentual aplicăm şi vom vedea exact despre ce sumă este vorba.
Reporter: De unde aţi mai găsit bani?
Emil Boc: De la Fondul de Mediu. Ministrul Mediului va face o informare oficială cu privire la acest subiect. Noi am luat acestă decizie ieri, după o discuÅ£ie preliminară în Guvern. Am mai discutat în după-amiaza zilei de ieri ÅŸi am decis acest lucru.
/.../
Reporter: Domnule prim-ministru, ar mai putea angaja România un eventual împrumut? Åži cui îi este destinat?
Emil Boc: Nu s-a pus în discuÅ£ie problema unui nou împrumut.
Reporter: Cum veţi gestiona problema /.../?
Emil Boc: Prin dialog social neîntrerupt. Am fost ÅŸi astăzi la discuÅ£iile cu serviciile deconcentrate. Dialogul social este în permanenţă. Este absolut necesar să se desfăşoare pe toate palierele: guvernamental, local, pe toate problemele existente. Aici nu există vacanţă, weekend sau ore în care să nu poÅ£i avea dialog social. Este vorba de schimbarea unui sistem care a funcÅ£ionat prost timp de 20 de ani ÅŸi este firesc când începi să schimbi ceva să apară probleme. Este firesc, uneori, să fie rezistenţă din partea celor care erau obiÅŸnuiÅ£i cu privilegii. Dau exemplul sistemului de pensii. Este firesc ca cei care sunt beneficiari ai unor pensii speciale pe baza unor legi în vigoare - ÅŸi nu sunt de condamnat - să opună rezistenţă. Însă, trebuie să înÅ£elegem că dacă nu facem aceste reforme pentru 22 milioane de români ÅŸi plătim în continuare privilegii de lux, pensii de lux ÅŸi alte lucruri nu vom avea resurse financiare pentru restul românilor - fie că este vorba de plata salariilor ÅŸi a pensiilor, fie că este vorba de plata celor necesare pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. Mai spun o dată. Anul acesta, la pensii, 1,7 miliarde de euro din bugetul de stat sunt luaÅ£i de la educaÅ£ie, sănătate, infrastructură ca să putem plăti pensiile din această Å£ară, inclusiv cele de lux. Dacă vom merge în acest ritm vom ajunge să plătim 6 miliarde de euro de la bugetul de stat la pensii. OK. Dacă asta se doreÅŸte ÅŸi credem că putem reuÅŸi, să o facă altcineva. Nu cu mine prim-ministru. Pentru că nu voi putea tolera o situaÅ£ie pe care o cunoaÅŸtem, cronică, nedreaptă, dar angajată pentru cei care au pensii speciale ÅŸi să fie tolerată în detrimentul celor 22 milioane de români. Trebuie curmat aici răul din rădăcină ÅŸi impus principiul corect al contributivităţii, care să ne facă sustenabili ca sistem de pensii pentru viitor, ca toate generaÅ£iile care contribuie la pensie să aibă asigurată pensia atunci când va ajunge la vârsta de pensionare. Altfel, acest sistem nu va reuÅŸi să se susÅ£ină sau se va susÅ£ine, dar cu preÅ£ul îngheţării lucrărilor de infrastructură, a modernizării ţării ÅŸi a realizării obiectivelor din sănătate sau educaÅ£ie. Nu poÅ£i să plăteÅŸti ÅŸi pensii de lux ÅŸi să faci ÅŸi centuri ocolitoare ÅŸi autostrăzi ÅŸi să ai ÅŸi spitale performante ÅŸi ÅŸcoli bine dotate. Nu se pot face aceste lucruri deodată. Ceea ce s-a întâmplat până acum în România ne-a demonstrat că, accentul fiind pus mai mult pe privilegii, am rămas foarte mult în urmă cu alocaÅ£iile necesare pentru modernizarea infrastructurii, a învăţământului ÅŸi sănătăţii. Ca să dau doar trei exemple.
Reporter: Fostul consilier al ministrului de Finanţe, Andrei Gheorghe, a anunţat că vor creşte taxele şi impozitele pentru 2011. Este adevărat?
Emil Boc: În ce calitate?
Reporter: Când a fost.
Emil Boc: DaÅ£i-mi voie să nu comentez fiecare declaraÅ£ie făcută de orice cetăţean român. Dreptul la libera exprimare este garantat. Ce v-am spus acum este că preocuparea de bază a Guvernului în acest moment este aceea de a realiza o bună colectare a ceea ce avem, pentru că evaziunea fiscală este încă foarte mare ÅŸi obiectivul central al activităţii de acum - ÅŸi asta este astăzi prioritatea majoră a Guvernului - este să colectăm mult mai bine ceea ce avem ÅŸi să diminuăm, practic, evaziunea fiscală.
Reporter: Doamna Elenea Udrea a spus că în urma analizelor pe care le-a cerut la Ministerul Dezvoltării a constatat că multe pre-contracte au adiÅ£ionale care umflă practic valoarea contractelor ÅŸi a cerut să se ajungă la o limită de maxim 10%. În acelaÅŸi timp, domnul ministru Berceanu spunea că la ministerul domniei sale se merge pe limita maximă legală de până la 50%. VeÅ£i discuta în Guvern o armonizare a poziÅ£iilor ÅŸi dacă veÅ£i decide să modificaÅ£ia ceastă practică?
Emil Boc: Vreau să vă spun că avem în acest moment în lucru în cadrul Guvernului strategia privind aplicarea normativelor de cost pentru lucrările de infrastructură. Coordonarea o are ministerul Dezvoltării Regionale ÅŸi după ce voi vedea rezultatele acestei strategii - care trebuie să fie finalizată la începutul lunii aprilie - vom lua decizia corectă. Cert este că ceea ce avem în momentul de faţă nu este suficient. Că este 10%, că este maxim 50%, din nefericire ne pune în foarte multe situaÅ£ii extrem de delicate din perspectiva calităţii lucrărilor, a achiziÅ£iilor publice, ÅŸi a faptului că se fac lucrări proaste în această Å£ară. Ne uităm la lucrările de infrastructură ÅŸi vedem că după ce sunt finalizate, după un an de zile, sunt ca după bombardament. Aici trebuie intervenit foarte clar, cu sancÅ£iuni drastice, prin execuÅ£ia garanÅ£iilor de bună execuÅ£ie ÅŸi, mai ales, prin eliminarea de la licitaÅ£iile viitoare a firmelor care prestează lucrări proaste. Acest lucru se va face pe baza cadrului legal chiar acum în vigoare. Important este să fie voinţă din partea autorităţilor contractante de a merge până la capăt ÅŸi de a constata aceste nereguli - mă refer la autorităţile naÅ£ionale care au în competenţă lucrări de infrastructură ÅŸi care trebuie să fie mult, mult mai drastice în aprecierea calităţii lucrărilor. Åži nu în ultimul rând, o problemă care Å£ine de oameni: complicitatea între constructor, consultanÅ£i, diriginÅ£ii de ÅŸantier ÅŸi laboratoarele de verificare a calităţii, care toate la un loc ne dau de multe ori calitate proastă a lucrărilor.Aici un ritm mult mai exigent, inclusiv cu schimbarea oamenilor care nu-ÅŸi fac datoria, va conduce la o calitate mai bună a lucrărilor. În concluzie, răspunzând întrebării dvs., este clar că actualul sistem are probleme, este clar că unii, profitând de posibilitatea majorării, prin acte adiÅ£ionale, vin cu preÅ£uri de dumping la licitaÅ£ie ca ulterior să poată obÅ£ine, prin acte adiÅ£ionale, un alt preÅ£ la contract. E adevărat că pot exista ÅŸi situaÅ£ii excepÅ£ionale când se justifică, într-adevăr, nu poate fi prevăzută o anumită intervenÅ£ie de urgenţă, dar de la excepÅ£ie, care să devină regulă, este un pas foarte mare. De aici cred însă că trebuie reglementat ÅŸi aÅŸtept raportul comisiei care lucrează la evaluarea standardelor de cost domeniul infrastructurii.
În privinÅ£a TimiÅŸoarei ÅŸi a TimiÅŸului, în baza parteneriatului pe care îl avem cu autorităţile locale, preÅŸedintele Consiliului JudeÅ£ean, primarul municipiului, evident Prefectura, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, anul acesta avem în lucru autostrada Arad–TimiÅŸoara ÅŸi obiectivul nostru este ca în 2011 să fie finalizată.
De asemenea, am pornit în linie dreaptă, pe baza solicitărilor preÅŸedintelui Consiliului JudeÅ£ean, ca ringul TimiÅŸoarei să fie realizat. Prin ringul TimiÅŸoarei înÅ£eleg completarea actualei centuri ocolitoare cu încă două centuri care practic să scoată definitiv traficul greu ÅŸi să contribuie la fluidizarea circulaÅ£iei în TimiÅŸoara. Am să vă dau denumirea exactă a acestor centuri ocolitoare. Este vorba de obiectivul de investiÅ£ii „Variante de ocolire TimiÅŸoara pe relaÅ£ia strada Polonă, DN59, DN7, TimiÅŸoara-Sud”, cu alte cuvinte, unde contractul pentru realizarea acestui obiectiv de investiÅ£ii se va semna până la sfârÅŸitul lunii martie, cu termen de finalizare 15 luni. Este un obiectiv pe care îl vom realiza în vederea fluidizării traficului în TimiÅŸoara. De asemenea, cealaltă parte a centurii, care închide ringul, practic, varianta de ocolire pe relaÅ£ia DN69, DN6, DN59, strada Polonă, unde inclusiv printr-un împrumut cu banca japoneză vom asigura resursa financiară, pe lângă cea de la buget, astfel încât lucrarea să fie realizată. Spun asta în contextul în care, în acest moment, în judeÅ£ul TimiÅŸ avem autostrada la TimiÅŸoara cu 32 de kilometri din care 19 pe raza judeÅ£ului TimiÅŸ, o lucrare de 161 de milioane de euro, cu finalizare în 2010; varianta de ocolire Lugoj, care, practic, se va finaliza până în luna august - obiectiv extrem de important, de 20,81 milioane euro, stadiul actual este în jur de 75% - stadiul fizic al realizării lucrărilor. Despre reabilitarea drumului naÅ£ional CaransebeÅŸ–Lugoj, care este în lucru: termen de finalizare în toamna acestui an, luna noiembrie - este o lucrare de 22 milioane de euro fără TVA; ÅŸi, evident, recepÅ£ia la DN6 Lugoj – TimiÅŸoara, o reabilitare de 52 de kilometri, astfel încât în aprilie 2010 să fie recepÅ£ia făcută la această lucrare, stadiul fizic fiind acum de peste 95%.
În pregătire în acest moment, autostrada Lugoj – Deva ÅŸi TimiÅŸoara – Lugoj, proiecte care sunt de amploare. FinanÅ£area este din Fondul de Coeziune, deci fonduri europene, plus Guvernul României – partea de contribuÅ£ie naÅ£ională. Termen de finalizare 36 de luni de la data ordinului de începere. În acest moment, studiul de fezabilitate la autostrada Lugoj-Deva, de exemplu, a fost finalizat. Urmează realizarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Interministerial. Pentru autostrada TimiÅŸoara-Lugoj – prima, repet, este o lucrare pentru 99 de kilometri, 1,2 miliarde de euro aproximativ, vom vedea exact la licitaÅ£ie cât va fi lucrarea - autostrada TimiÅŸoara–Lugoj, 35 de kilometri, aproximativ 359 de milioane de euro. În acest moment se reactualizează studiul de fezabilitate ÅŸi va fi depusă cererea de finanÅ£are pe Fondul de Coeziune, cu sprijin de la Guvernul României, partea de cofinanÅ£area astfel încât lucrarea să fie realizată. Aeroportul InternaÅ£ional din TimiÅŸoara va beneficia de sprijin guvernamental astfel încât terminalul de sosiri să fie finalizat în acest an. Este vorba de o investiÅ£ie de peste 700 de miliarde de lei vechi, bani pe care Guvernul îi pune la dispoziÅ£ie pentru finalizarea lucrărilor.
În cadrul Programului Prima Casă, în 2009 s-au acordat 892 de garanÅ£ii guvernamentale în valoare de 38 de milioane de euro. Asta înseamnă că 892 de persoane din judeÅ£ul TimiÅŸ nu mai plătesc chirie ÅŸi plătesc rată la bancă ÅŸi au o casă în proprietate. GaranÅ£ia medie care s-a dat a fost de 42.600 de euro. Cele mai multe apartamente au fost cu două camere, 47%, ÅŸi 27% cu trei camere. Ca valoare, 31% dintre imobilele tranzacÅ£ionate au avut un preÅ£ de achiziÅ£ie între 50.000 ÅŸi 60.000 de euro, 29% preÅ£ între 40.000 ÅŸi 50.000 de euro, 19% preÅ£ între 30.000 ÅŸi 40.000 de euro. Programul Prima Casă merge mai departe, băncile sunt aÅŸteptate să depună la Fondul de Garantare solicitările pe cele trei componente, garanÅ£ii de 60.000 de euro pentru cei care cumpără o casă veche, 70.000 de euro pentru cei care pornesc construcÅ£ia unei locuinÅ£e de la zero cu autorizaÅ£ie de construcÅ£ie, 75.000 de euro dacă se asociază 7 persoane minim pentru construcÅ£ia unei locuinÅ£e noi. Ne aÅŸteptăm ca în 2010 cel puÅ£in 16 .000 de persoane - la fel ca în 2009, tot 16.000 - să poată beneficia de programul Prima Casă. Plafonul de garanÅ£ii guvernamentale aprobat este de 700 milioane de euro, astfel încât el să poată fi utilizat în integralitatea lui.
În privinÅ£a TimiÅŸului, din discuÅ£iile pe care le-am avut cu domnul preÅŸedinte Ostaficiuc ÅŸi cu domnul primar Ciuhandu, am decis foarte clar sprijinirea programului de reabilitare termică a blocurilor. Åži aici, ce pot să vă spun în momentul de faţă, este că 1.804 apartamente sunt finanÅ£ate de municipiul TimiÅŸoara pentru reabilitare termică, reprezentând 48 de blocuri ÅŸi, de asemenea, sunt în pregătire pentru a intra în program cu finanÅ£are, începând cu 2010 în TimiÅŸoara, 3494 de apartamente reprezentând 110 blocuri.
De asemenea, bazinul olimpic din TimiÅŸoara se va realiza, situaÅ£ia este în pregătire în acest moment ÅŸi obiectivul se va realiza. Åži, nu în ultimul rând, încercăm ÅŸi sper să putem la nivel guvernamental să spijnim autoritatea locală ÅŸi judeÅ£eană din TimiÅŸoara pentru deschiderea pieÅ£ii de gross cu un teren aferent, astfel încât să poată face parte din programele transfrontaliere pe care le avem din fonduri europene. Un proiect extrem de important pentru întreaga zonă ÅŸi nu în ultimul rând rezolvarea problemei cinematografelor, a căror situaÅ£ie juridică este incertă. Punctul meu de vedere este că ele trebuie să fie retrocedate comunităţilor, date lor, pentru că ÅŸtiu cel mai bine cum pot să fie utilizate de la nivel local ÅŸi nu de la BucureÅŸti.
AÅŸ mai face doar o menÅ£iune: prin faptul că Guvernul a făcut ceea ce trebuie în 2009 ÅŸi face în continuare ceea ce trebuie în 2010, aÅŸ menÅ£iona îmbunătăţirea, practic astăzi, de către AgenÅ£ia de evaluare financiară Standard & Poor's, care ÅŸi-a revizuit perpectiva ratingurilor României de la negativ la stabil.Este cea mai bună dovadă a faptului că facem ceea ce trebuie. Este adevărat, nu neapărat ceea ce ne-ar plăcea, dar ceea ce trebuie pentru 22 de milioane de români pentru a ieÅŸi din criză economică ÅŸi a pregăti relansarea economică a ţării. Faptul că ne-am respectat toate angajamentele internaÅ£ionale, nu am avut derapaje economice în 2009, am respectat deficitul bugetar, am început reformele pe care nimeni nu a avut curajul să le facă în ultimii 20 de ani, suntem consecvenÅ£i ÅŸi în 2010 cu legea reformei sistemului de pensii, cu legea reformei administraÅ£iei publice locale, cu partea de reformă din sănătate, cu toate aceste legi care vizează modernizarea statului, cu adoptarea unui buget cu un deficit convenit de 5,9, toate acesta sunt dovezi clare că România îÅŸi îmbunătăţeÅŸte în fiecare zi situaÅ£ia din perspectiva aprecierii organismelor internaÅ£ionale, care va avea consecinÅ£e pozitive pentru noi. Mai traversăm încă o perioadă dificilă, am spus de fiecare dată că în prima parte a anului vom avea încă un ÅŸomaj mai ridicat, urmând ca în partea a doua anului, ÅŸi spre final, să avem un procent al ÅŸomajului mai mic decât în 2009. Dar, repet, la finalul anului, ÅŸi când vom avea o creÅŸtere economică de 1,3. Cine se mai întreabă ÅŸi spune că acest guvern nu a făcut nimic, i-aÅŸ răspunde foarte sec ÅŸi direct: atunci cum se explică faptul că agenÅ£iile internaÅ£ionale ÅŸi recunoscute la nivel european ÅŸi mondial apreciază în sens pozitiv ratingul de Å£ară al României. Când, în perioada de maximă creÅŸtere economică în 2008, când aveam 8% creÅŸtere economică România a fost retrogradată în privinÅ£a rating-ului de Å£ară. Deci cei care mai spun, ÅŸi mă refer aici la liberali, care au condus Å£ara exact în perioada în care avea cea mai bună creÅŸtere economică, iar Å£ara a fost retrogradată de agenÅ£iile de rating la negativ, ei ar trebui să dea o explicaÅ£ie mai amplă.
Spuneam, de asemenea, că 4 miliarde de euro a cheltuit Guvernul Tăriceanu în ultimele 3 luni ale mandatului. Noi am luat 3,6 miliarde de euro până acum, Guvernul României, de la FMI ÅŸi Comisia Europeană. Dacă aveam banii în Fondul naÅ£ional de dezvoltare, de unde i-a cheltuit guvernul liberal, România nu ar fi avut nevoie de acord de împrumut pentru finanÅ£area deficitului. Dar când am avut creÅŸtere economică de 5, de 8%, am lăsat deficit de 5,2. Ne-am finanÅ£at deficitul de unde ? Nu din împrumut extern, ci păpând banii de la privatizarea BCR-ului ÅŸi a altor privatizări. Banii aceia din Fondul de dezvoltare, 4 miliarde ÅŸi ceva de euro, în loc să fie trimiÅŸi la investiÅ£ii, unde le era locul, că de aceeea am făcut ptivatizări, i-a cheltuit guvernul liberal pe bonusuri, prime ÅŸi pe cadouri electorale. Iar noi am venit în 2009 ÅŸi pe criză economică mondială ÅŸi fără nici nici un fel de resursă financiară. I-aÅŸ mai întreba cum explică stabilitatea cursului, i-aÅŸ întreba cum explică faptul că România are o rată ÅŸomajului cu două procente sub media Uniunii Europeane, ÅŸi în 2009 ÅŸi în 2010; cum explică faptul că, totuÅŸi, Centura TimiÅŸoarei, Pasajul Băneasa, Autostrada Transilvania, Centura PloieÅŸtiului, sunt obiective care s-au făcut într-un an de criză economică, în timp ce, în patru ani de zile, vechiul guvern a făcut 4-5 km de autostradă. Măcar noi am reuÅŸit 42 de km într-un an de zile, 16.000 de români ÅŸi-au cumpărat case ÅŸi nu mai plătesc chirie – nu e foarte mult, dar, oricum, reprezintă este un lucru mult mai important decât ceea ce s-a făcut ceea până în momentul respectiv; peste 25.000 de apartamente au fost reabilitate termic în anul 2009; s-au acordat garanÅ£ii guvernamentale ÅŸi s-au salvat 190.000 de locuri de muncă prin instrumentul Fondului de garantare ÅŸi contragarantare. Sunt doar câteva lucruri pe care le am în minte fără să mai dau alte date pe care le-am putea suplini. AÅŸadar pentru a răspunde criticilor noÅŸtri într-o societate democratică.